Arhive dupa octombrie 2015

Ascensiunea globală a Chinei

  Apariție editorială Andrei Marga, Ascensiunea globală a Chinei, Editura Niculescu, București, 2015, 270 p.   De la lansarea politicii de deschidere, în 1978, de către Deng Xiaoping, China s-a transformat profund. Ea este socotită, pe drept, țara care s-a schimbat cel mai rapid în ultimii patruzeci de ani și țara care, foarte probabil, a schimbat cel mai mult istoria secolului al XXI-lea în lume. Astăzi, China depinde de lume, iar lumea depinde de China, în așa fel că evenimente dintr-un loc (urcări sau coborâri la burse financiare, dezvoltări sau încetiniri în economie, în cultură, în politică) au implicații pe scară largă.      Despre cultura și istoria străveche a Chinei s-a scris mult. Sinologii bucureșteni au contribuit la sprijinirea cunoașterii acestei țări printre cititorii din România. Prin cartea lui Andrei Marga, Ascensiunea globală a Chinei (Editura Niculescu, București, 2015, 270 p.) se circumscrie și se explică – într-o manieră competitivă pe plan internaționa lși într-o abordare economică, filosofică și geopolitică – ridicarea Chinei la rangul unei supraputeri economice, cu pondere crescândă în politica internațională. Cartea lămurește, pe baza analizei proprii autorului și prin apel la cele mai recente cercetări, cât de utile au devenit, pentru politica externă a țărilor […]

Citește mai mult

Formarea unei filosofii: „pragmatismul reflexiv”

De la cei dedicați filosofiei cititorii se așteaptă nu numai să comenteze ideile celor din trecut sau prezent, ci și să prezinte propria concepție despre viață, societate, lume. Chiar dacă așa au stat lucrurile, cei mai mulți dintre cei care funcționează în catedre de filosofie se opresc la ceea ce s-a numit „valorificarea moștenirii culturale” sau la exegeză. Andrei Marga a făcut multă exegeză, cu rezultate ce se cunosc parcurgând cărțile sale ( Introducere în filosofia contemporană, 2014, Filosofia critică a „Școlii de la Frankfurt”, 2014, Filosofia lui Habermas, 2006; Reconstrucția pragmatică a filosofiei, 1998 etc.). El dispune de cultura și de determinarea de a prezenta cititorilor sistematizarea sa filosofică, pe care o pune sub denumirea de „pragmatism reflexiv”. Este una dintre foarte puținele conceptualizări filosofice din cultura noastră în deceniilor recente. Fapt demn de remarcat, Andrei Marga redeschide de fapt o preocupare și o direcție în cadrul culturii din țara noastră. Această prezentare ocupă deja mai multe volume, primul fiind pus în circulație de curând. Este vorba de volumul Andrei Marga, Întoarcerea la sens.Filosofia pragmatismului reflexiv (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2015, 294p.). Redăm coperta volumului și Introducerea autorului. REDACTOR             „Când am publicat scrierea primei […]

Citește mai mult

Democratizarea Uniunii Europene

Cum și-ar putea dobândi Uniunea Europeană unitatea de acțiune? Întrebarea a revenit cu ocazia crizei emigranților, care a etalat divergențe între statele componente. Iar crizele care pot urma, ale unei lumi în schimbare, vor readuce întrebarea în actualitate. Ne aflăm, desigur,  după  înfăptuiri pe cursul unificării  în Europa. Le-am descris în Filosofia unificării europene (CUP, 2003), iar aici le rezum doar. În Europa s-a generalizat economia de piață. S-au format moneda unică și sistemul bancar european. Pluralismul politic și democrația liberală au fost generalizate, la rândul lor. Un sistem de drept european (având Curtea de Justiție ca nucleu) prinde contururi. Frontierele au fost  absorbite în sistemul Schengen. O cultură ce are ca referință Europa unită și-a făcut loc. Suntem după primele acorduri privitoare la cetățenia europeană, drepturi ale cetățeanului și recunoașterea Uniunii Europene ca entitate. Realizările nu sunt neglijabile. Paharul este, totuși, abia pe jumătate plin. Piața este comună, dar așteptarea ca ea să reducă disparitățile de dezvoltare nu s-a confirmat. O sărăcie, fie ea și relativă, urcă spre mijlocul unor societăți. Disparitățile sociale nu numai că nu au dat înapoi, dar au crescut. Partidele democratice nu au putut preveni derapajele autoritare. Nu s-a izbutit includerea cetățenilor în procesul decizional […]

Citește mai mult

Eroare și dezinformare

 În 1993, The American Academy of Arts and Sciences a organizat la Cambridge (Massachussetts) o reuniune pentru a examina ceea ce se petrecea în Europa. Un grup de zece specialiști am fost invitați pentru elucidarea conceptuală a direcției în care continentul se îndreaptă. În esență, era de dat răspuns la întrebarea dacă continentul, având deja realizări certe sub aspectul pacificării și dezvoltării, și-a găsit  acea formulă democratică care să prilejuiască manifestarea personalităților și creativitatea. Dezbaterile au fost reunite în două volume ale revistei Daedalus, aflate la dispoziție. Atunci, influentul profesor de istorie europeană de la New York University, Tony Judt,  a făcut multe observații, între care și una asupra României. În opinia sa, aici deciziile se iau “de sus”, fără grija procedurilor, iar “jos”, lipsind informația, cetățenii acceptă și se mobilizează în consecință. Ca urmare, prea târziu se ajunge la chibzuință și la adevăr. În acest fel, schimbările societății se amână, pentru ca între timp să se plătească costurile erorii – ca imagine, dacă nu chiar financiar și material. Am adus atunci contraexemple la observația lui Tony Judt. În definitiv, au fost și mișcări plecate de “jos”, chiar dacă “de sus” au rămas călăuzite discutabil spre soluții democratice și viabile. […]

Citește mai mult

Discreția celui mai bun

Desigur că vorbind despre Ladislau Gyemant, în joc este și o componentă sentimentală. Mă grăbesc să adaug, însă, că aceasta nu este importantă aici. Căci, deși am parcurs cei cinci ani de studii de licență în aceeași ani, abia ne salutam. Explicația poate părea surprinzătoare acum, dar eram preocupați să câștigăm competiția cu noi înșine și cu alții, parcurgând avizi cărți cu nemiluita în neuitata Bibliotecă Centrală Universitară de atunci, încât ne uitam unul la altul pentru a observa cum procedează celălalt, nu pentru confesiuni. În Facultatea de Istorie și Filosofie, care ne reunea la Universitatea “Babeș-Bolyai în vremea “micii liberalizări a României” de după 1964, nu era loc  pentru superficialitate profesională și pentru aranjamente salvatoare (părinți bine plasați, pile etc.). Nu știam decât că ceea ce prestăm în seminarii și, credeam noi, ceea ce scriem, poate să ne reprezinte. Mulți dintre noi ambiționam să ajungem în preajma celor mai prestigioși profesori. În 1970, la comisia de repartizare a istoricilor, ce a avut loc la Iași, Ladislau Gyemant, șeful de promoție pe țară, titlu care atunci spunea ceva, a luat postul de la Institutul de Istorie din Cluj. Înțelepciunea rectorului de atunci, Stefan Pascu, a fost premonitorie luându-și un colaborator […]

Citește mai mult

Spre universitatea veritabilă

Foarte probabil, Andrei Marga a dat, în cultura română, cea mai amplă analiză a învățămîntului universitar și a politicii educaționale. Volumele sale Anii reformei.1997-2000 (2002),  University Reform Today (2005), Bildung und Modernisierung (2005), Challenges, Values, Vision. The University of the 21st Century (2011) sunt mărturie. În săptămânile în curs, cunoscutul profesor începe să fie prezent în librării cu incitantul volum Universitatea veritabilă (Editura Academiei Române, București, 2015, 240p.), care abordează o problemă românească și europenană ce tinde să de acutizeze: cum putem organiza universitatea demnă de acest nume? Prezentăm, în continuare, coperta volumului și introducerea autorului.                                            „Importanța  culturii și, în particular, a formării specialiștilor nu contenește să crească în societatea modernă tîrzie. Universitatea este instituția formării  vîrfurilor profesionale și instituție de vîrf a formării. De aceea, ea solicită și merită o analiză aparte printre instituțiile ce decid formele de viață ale oamenilor de astăzi. Titlul cărții de față – universitatea veritabilă (ce este echivalent în limba română cu universitatea adevărată) – nu este nou. Este de fapt termenul pus în circulație de Magna Charta Universitatum, cunoscutul document al organizațiilor […]

Citește mai mult

Activarea minciunilor

Din motive ce se pot bănui, inși care trăiesc din calomnie activează tot felul de minciuni în ceea ce mă priveşte și  profită de site-uri pentru a le întreține. Nu-mi irosesc timpul luptând cu prostia și reaua credință. Precizez doar câteva lucruri ce pot fi verificate de oricine: 1. La solicitarea de a candida pentru funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, am răspuns, cu câteva săptămâni în urmă, ca și în 2012, ca și în 2008, ca și în 2004, ca și înainte, că nu intră în preocupările mele. Și că voi susține un candidat pe care-l socotesc de bun augur. Atât și nimic mai mult. Restul sunt simple invenții. 2. Am avut propuneri de a pleca ambasador, rector sau de a ocupa alte funcții și în 2012 și  în 2005 și în 2014, dar am spus că nu sunt interesat. Dacă voiam să trăiesc în străinătate rămâneam acolo. 3. Nu am pierdut vreun proces cu un ins instrumentat, cunoscut de cei din jurul lui, care minte și bate câmpii. Nu am câştigat un proces pe care l-am intentat pentru calomnie. La Baia Mare, nu a fost un proces pe biografia mea, ci un proces intentat de subsemnatul! Că în […]

Citește mai mult