Arhive dupa octombrie 2016

Pleșisme

Într-o dispută  cu discipolul său Daniel Barbu, în care nu sunt deloc implicat, Andrei Pleșu  își republică un text în care mă invocă. Deși momentan sunt departe de casă, apelarea după ureche cu suficiența-i caracteristică mă obligă la reacție. Cu ani în urmă, i-am răspuns  lui Andrei Pleșu  la o ieșire de nivel similar care-i trăda calitatea de ochi al curții de atunci. Nimic nu s-a schimbat între timp. Cu aceeași obsesie de slujitor, Andrei Pleși vorbește acum de „inapetența pentru comportamenul ministerial și pentru inteligența administrativă” pe care aș împărtăși-o cu discipolul scos din grații. Har Domului că nu am de dat examene cu astfel de evaluatori! Ei își permit, cum se vede bine, să trăiască străini de fapte, din impresii bine remunerate, pe care le compun pentru a manipula încoace și încolo. Nici o examinare precisă nu contează. Ei exhibă trăiri și capricii; nu-i interesează adevărul și construcția a ceva, în nici un caz. Și nu-și asumă vreo răspundere fără un profit. Degustători de vorbe la orice ocazie, ei nu-și depășesc condiția, dar vor să împartă dreptatea.  Iar ceea ce a ieșit din toate acestea se vede prea bine în lipsa de orizont și de speranță  pe care […]

Citește mai mult

George Coșbuc nesimplificat

George Călinescu observa că “George Coșbuc a suferit numaidecît după moarte o uitare injustă, deși explicabilă, după ce poezii ca Mama, Cîntecul fusului, El Zorab, Noapte de vară, Trei Doamne și toți trei, Iarna pe uliță desfătară pînă la sațietate copilăria cîtorva generații prin mijlocirea manualelor didactice și a serbărilor școlare. Simboliștii, puriștii, suprarealiștii, moderniștii în genere, cruțînd pe Eminescu, au văzut îngroziți în Coșbuc triumful adecdoticului. A ajutat discreditării marea inegalitate a operei. Răsfoind volumele ticsite de versuri, cititorul superficial rămîne cu impresia că are înaintea sa niște culegeri de improvizații pentru educarea poporului. Și ce-i drept, în mare măsură poetul a urmărit acest scop. Criticul trebuie să pornescă de la compunerile cele mai evident ocazionale și prin eliminare să ajungă la grupul de poezii pure” (George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, Minerva, București, 1986, p.586). Celebrul istoric al literaturii avea în vedere în această evaluare “didacticul” din anumite poezii, îndatorarea față de Schiller, Uhland și Platen din Balade și idile și Fire de tort și “latura anecdotică”. El continua: “Coșbuc avea de fapt simțul sublimului cosmic, dar fiind lipsit de putința representării lui de sus se mulțumea a-l sugera în orariul terestru” (p.587).  […]

Citește mai mult

Reforma modernă a educației

Criza educației în România este mai mult decît evidentă. Discuțiile par fără orizont și fără de sfîrșit. Mulți se pronunță asupra educației fără alt suport decît experiența personală. Faptele, aspectul tehnic, cultura instituțională a educației se neglijează de cele mai multe ori. În Europa, educația își caută direcția după aplicarea programelor PISA și Bologna. Preluate de viziuni înguste, cele două programe nu au putut mări competitivitatea educației europene. Economiști reputați vorbesc despre scăderea nivelului acesteia. Cu avantajul experienței, ca rector al Universității “Babeș-Bolyai“ (în perioada 1993-2012), ministru al educației naționale (1997-2001), membru în organisme de decizie internaționale, Andrei Marga se încumetă să taie nodul cu o lucrare documentată, bine înscrisă în coordonatele naționale și internaționale și plină de noutăți. După distanțarea sa de funcții majore în educație, survenită în 2012, profesorul clujean  revine în dezbaterea publică cu o privire în profunzimea situației. Față de alte scrieri pe tema educației, cartea lui Andrei Marga etalează nu doar păreri, ci și întinse cunostințe, nu numai opinii, ci și o conceptie organizată, nu doar optiuni, ci și decizii sau propuneri de decizie. Anii reformei 1997-2001 au constituit, de altfel, singura reformă a educației efectivă și recunoscută internațional, prin care țara noastră a făcut […]

Citește mai mult

Lumea candidaților la Casa Albă

În cursa din 2016 pentru Casa Albă au rămas, dintre candidații cu șanse, Hillary Clinton și Donald Trump. Este încă dificil să se spună cu destulă siguranță care va fi noul președinte al SUA. După unele sondaje, avansul candidatei democrate crește zi de zi, dar până la alegeri mai sînt cîteva luni. Oricum, mai important decât să speculăm cu privire la cine câștigă este să observăm ce lume aduc cu ei  candidații principali. Observarea este utilă având în vedere concentrarea deciziilor cu impact internațional ale SUA la Casa Albă. Desigur, nu este de ignorat faptul că, nu odată în tradiția democrației americane s-a ajuns ca cel care câștigă președinția să-și asume argumente care s-au prezentat în campania electorală de către diverși candidați și au întrunit o adeziune semnificativă. Viitorul președinte, oricare va fi, va integra într-o formă oarecare punctele de vedere exprimate de Hillary Clinton, Donald Trump și Bernie Sanders, care exprimă, cum au dovedit alegerile preliminare, optici mai larg împărtășite de electorat. Așadar, ce lume se configurează odată cu cei mai probabili ocupanți ai Casei Albe? Iau în seamă, pentru răspuns – dincolo de sinuozitățile afirmațiilor electorale și înainte de disputele televizate ale celor doi candidați, care vor fi […]

Citește mai mult

Germania între supraputeri

Germania s-a refăcut uimitor de repede după distrugerile războiului și capitularea necondiționată din 1945. Înalta calificare a forței de muncă ce a supraviețuit nazismului, inteligente soluții elaborate de clasa politică și impulsul dat de planul Marshall au asigurat restabilirea. Willy Brandt putea declara că niciodată în istorie germanii nu au dus-o mai bine. Germania devenea nu doar cel mai mare exportator al lumii, dar și țara unei înfloriri exemplare a democrației, științelor și culturii. Oricine reflecta asupra situației internaționale își dădea însă seama că Germania a ajuns un colos economic și, urmare a războiului, un pitic politic și că această discordanță trebuia rezolvată. Ea a devenit preocupantă la nivelul conducerii germane. După ce s-au pus pe o bază complet nouă raporturile cu Franța, prin inițierea Europei unite odată cu înțelegerile Adenauer – De Gaulle, au urmat alte acțiuni benefice. Cu România a început șirul recunoașterilor de drept ale RFG în “lagărul socialist” al vremii, care a fost operă a guvernării Kissinger – Brandt. S-au reglat apoi, prin tratate, raporturile cu Polonia și Cehoslovacia, sub conducerea lui Brandt. A urmat consolidarea  poziției și prestigiului Germaniei, pe care guvernarea lui Helmut Schmidt a atins-o convingător. În contextul noii interacțiuni dintre supraputerile postbelice, […]

Citește mai mult

Selectarea profesorilor universitari

În ultimul timp, la noi, problema plagiatului a invadat discuția în parlament, justiție, comisii și comitete ale diverselor instituții, mass media. Se discută haotic, în funcție de cine este incriminat și trebuie să părăsească scena. Nu se merge până la catăt, punând în față nu răfuieli politice, ci preocuparea unei curățenii generale. Pe de altă parte, năravul plagiatului este doar o parte a maladiilor ce au cuprins titlurile României. Nu mai puțin grave sunt, prin consecințe, vasta corupție din viața științifică și culturală, cu cleptocrația, intervenții ale serviciilor,  nepotismul și examene de mântuială devenite endemice. Vor trebui repuse două întrebări simple, de care mulți s-au dezobișnuit. Poate ajunge unde aspiră în societate, fără proptele pe față sau în secret, un tânăr care are de partea sa doar mintea și brațele sale? Sunt titlurile ce se poartă pompos în România acoperite sau doar formule goale, datorate aranjamentelor de culise,  târgurilor, caragialeștilor slăbiciuni? Răspunsul nu mai este de ani buni pozitiv. De aceea, o asanare cuprinzătoare va trebui să intre pe agenda publică, mai devreme sau mai târziu, dacă țara noastră vrea să facă parte din lumea civilizației actuale. Ea atinge, inevitabil, chestiunea selectării profesorilor universitari. Să reflectăm asupra ei. Valoarea unei […]

Citește mai mult

O confuzie: apartinic – apolitic

Discursul public de la noi este deja sufocat de confuzii, în parte lansate pentru a arunca praf în ochii oamenilor de bună credință. Destui concetățeni își dau seama de șiretlic, se simt înșelați și iau distanță. Confuziile pregătesc apatia și, desigur, alte neajunsuri. Un exemplu de asemenea confuzie voită este pretenția de “guvern de tehnocrați” ce s-a lipit propagandistic de o listă de inși fără relief, adunați după pretențiile rudelor, recomandările serviciilor și cine s-a mai nimerit. Cel puțin două erori nu puteau să nu bată la ochi. Confuzia între independent politic și tehnocrat era prima: se știe prea bine că din independența în raport cu partidele existente nu rezultă, decât forțând nepermis termenii, că cineva este tehnocrat. A doua era aceea că un tehnocrat are analize profesionale proprii și soluții, distincte de cele din optica unui partid sau altul. Or, nici unul dintre cei aflați pe acea listă nu are vreo analiză tehnică remarcabilă. Un premier tehnocrat și un guvern tehnocrat, în accepțiunea lumii civilizate (cine este interesat poate consulta opera de referință a lui Niklas Luhmann, care a dat tehnocratismului, în vremuri mai noi, expresia cea mai elaborată!), sunt cu totul altceva. O confuzie nu vine singură. Vedem bine […]

Citește mai mult

Andrei Marga, University Reform Today, Cluj University Press, 2005

Contents Foreword 7 I. VALUES AND REPERES The Ambiguity of Cultural Relativism 11 Guidelines for the Reform of Education in Romania 24 II. REFORM OF EDUCATION The Reform of Education and the Challenges of the Next Century 43 Multicultural Education in Romania 66 Remembrance of the Tragedy 75 Changes in the Education for Roma 79 III. UNIVERSITARIA The Universities new Future in Europe 85 Social and Civic Responsibility of Universities 95 University Authonomy in Romania 110 Experiencing Multicultural Organization. The Case        of Babeş-Bolyai University 117 Babes Bolyai University of Cluj (Case Study) 127 Quality Assurance 152 The Babeş-Bolyai University at its Anniversary 167 Conclusion: The Reform of Education in Romania (1997-2000):          A Retrospective 183 Notes 207 FOREWORD Today education is a pre-condition of the achievements of individuals and communities. Therefore, serious reflection upon education nowadays has a larger impact than ever before. Additionally, the countries in South-Eastern Europe must break the vicious circle in which reforms are postponed because the educational premises, which in turn depend on economic and administrative reforms, are not met. The only way out is to accelerate the reform of education, an imperative action which requires conceptual clarifications, well-elaborated […]

Citește mai mult

Andrei Marga, The Destiny of Europe, Editura Academiei Române, București, 2012

Resuming the Issue of Destiny In 1923, Oswald Spengler published his impressive volume Der Untergang der Abendlandes. Umrisse einer Morphologie der Weltgeschichte, where he tackled the theme of the „destiny” of the age’s most wide-spread culture – the European modern culture. He was preoccupied with elaborating a methodology (a morphology, in fact) of interpretation of the course of history and, after discarding the principle of the unity of universal history, upon which, for instance, Hegel, Herder and many other had based their ample syntheses of the philosophy of history, he looked upon universal history as a collection of incommensurable cultures. I will not dwell on the entire interpretation of history elaborated by Oswald Spengler (which I briefly presented in Andrei Marga, Introducere în filosofia contemporană, Polirom, Iaşi, 2002, pp. 101-106), but I will emphasize rather the transition made by the philosopher, towards a “philosophy of the future (Philosophie der Zukunft)” (I, 6), understood as a “predetermination of history”. “In this book – so Oswlad Spengler begins – there is a first attempt to determine history a priori. It’s about keeping track of the destiny of a culture, of that culture which is unique, which is today understood as being fulfilled, […]

Citește mai mult

Andrei Marga, Riflessioni Italiane, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2011

Traduzione di Monica Fekete, Prefazione La formula “Roma madre” non ha per i romeni che conoscono l’evoluzione della cultura nel mondo odierno solo una connotazione storica. La letteratura, la filosofia, la teologia, le scienze e le arti italiane restano ancora oggi di riferimento. Prendendo origine dalla grandiosa eredità della latinità, costantemente legata agli sviluppi del cattolicesimo e sempre aperta alle opportunità della vita, la cultura italiana ha l’immensa capacità di essere fonte d’ispirazione per le nuove aspirazioni di elaborazione delle esperienze. Benché non abbia studiato in Italia, mi sono affezionato presto alla cultura e agli intellettuali di questo Paese per davvero affascinante e ho cercato di appropriarmi il più possibile della sua lingua nonché di mettere a frutto i contatti stabiliti. Riunisco nel presente volume le conferenze, i discorsi e gli interventi incentrati sulla cultura italiana che ho tenuto in questa bella lingua. Tutti i testi sono la testimonianza di un impegno sincero di comprensione e di fruizione di questa cultura. Spetta, certamente, al lettore giudicare in quale misura tale gesto abbia portato i suoi frutti. In chiusura, ringrazio la professoressa Monica Fekete per il prezioso sostegno che mi ha assicurato negli anni in cui ho diretto le cooperazioni dell’Università […]

Citește mai mult

Andrei Marga, Relativism and its Consequences, Cluj University Press, 2004

English translation by Iulia Bobaila, Anca Mircea, Aldea Bogdan Foreword The present volume belongs to my general philosophical program meant to articulate an approach based upon critical pragmatism. This approach represents the substance of several of my published books. It began with Cunoaştere şi sens. Perspective critice asupra pozitivismului [Knowledge and Meaning. Critical Perspectives on Positivism] (1984) and remained present in Raţionalitate, comunicare, argumentare [Rationality, Communication, Argumentation] (1990), Metodologie şi argumentare filosofică [Philosophical Methodology and Argumentation] (1992), Filosofia unificării europene [The Philosophy behind European Unification] (1997), Reconstrucţia pragmatică a filosofiei [The Pragmatic Reconstruction of Philosophy] (1998), being also supported by historical-philosophical analyses such as Acţiune şi raţiune în concepţia lui Jürgen Habermas [Action and Reason in the Thinking of Jürgen Habermas] (1985), Introducere în filosofia contemporană [Introduction to Contemporary Philosophy] (1988), by investigations of contemporary realities, collected in volumes such as Explorări în actualitate [Exploring Contemporary Reality] (1992), Philosophy in the Eastern Tradition (1995), and by translations from German and American philosophy. My philosophical program continues in volumes that await completion, volumes dedicated to the issue of meaning, to the rehabilitation of pragmatism and to the detailed presentation of the options pertaining to critical pragmatism. The aspect that interested me […]

Citește mai mult

Andrei Marga, La Sortie du relativisme, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006

 Introduction À différentes occasions, je me suis adressé à l’auditoire, en France ou ailleurs, par l’approche de thèmes de référence dans la culture contemporaine, par des réflexions sur la réforme impliquée par la transition dans les pays de l’Europe Centrale et Orientale. Je l’ai toujours fait dans la toujours fascinante langue française. Je n’ai pas fait d’études ou de recherches scientifiques en France, comme j’en ai fait en Allemagne et aux États-Unis ; cependant, j’ai fait de l’apprentissage continu du français un devoir culturel et je l’ai ressenti comme une satisfaction. Je réunis en ce volume une sélection des études que j’ai présentées, au fil des années, dans la langue de Descartes et de Camus. Chronologiquement, la liste commence avec l’étude consacrée à la Révolution française, préparée pour être présentée à la réunion de Dubrovnick, lors de l’anniversaire du bicentenaire des événements historiques de 1789. La liste continue avec une approche du spécifique culturel de l’Europe, présentée lors d’une session organisée en 1995 par l’Ambassade de France en Roumanie. Une des conférences consacrées à la rénovation des universités de l’Europe Centrale et Orientale, je l’ai tenue au Collège de France, en 2004. Les autres interventions sur un thème universitaire ont été […]

Citește mai mult

Andrei Marga, Die Philosophie der europäischen Einigung, Cluj University Press, 2003

INHALT EINE VERÄNDERUNG DES PARADIGMAS ERSTER TEIL – EUROPAS EIGENART I. Kapitel: EUROPA UND DIE EUROPÄISCHE EIGENART II. Kapitel: DIE PHILOSOPHIE DER EUROPÄISCHEN KRISE III. Kapitel: DIE CHANCE DER EUROPÄISCHEN WIEDERGEBURT ZWEITER TEIL – DIE EUROPÄISCHE EINIGUNG I. Kapitel: DIE IDEE DER EUROPÄISCHEN EINIGUNG II. Kapitel: DIE VORAUSSETZUNGEN DER EUROPÄISCHEN EINIGUNG III. Kapitel: DIE MODELLIERUNG DES NEUEN EUROPA IV. Kapitel: DIE PROZEDUR DER EUROPÄISCHEN EINIGUNG DRITTER TEIL – WIDERSTÄNDE I. Kapitel: EUROPA UND AMERIKA II. Kapiltel: EINE AUSEINANDERSETZUNG DER ZIVILISATIONEN ? II. Kapitel: DIE ERÖRTERUNG DES NATIONALISMUS Vorwort Eine Veränderung des Paradigmas Wenn wir durch Paradigma das verstehen, was die Mitglieder einer Gemeinschaft teilen, nämlich die Konstellation von Überzeugungen, Werten, Methoden, innerhalb deren sie Fragen stellen und Antworten geben, dann haben wir allen Grund anzunehmen, dass wir in Europa, sei es auch mit unterschiedlicher Intensität, den Verlauf einer Paradigmaänderung erleben. Unsere Lebensfragen und unsere kulturellen Fragestellungen gehen unbemerkt vom nationalen Paradigma, das in der europäischen Kultur einen langen Weg durchlief, in das europäische Paradigma über. Um den Übergang zu verstehen, müssen wir eine kurze Rückschau halten. Als Reaktion auf die Annahme der französischen Sprache seitens der intellektuellen Elite sowie auf die Einflüsse der Aufklärung, verteidigten die deutschen Romantiker die These, […]

Citește mai mult

Andrei Marga, Challenges, Values, Vision. The University of the 21st Century, Cluj University Press, 2011.

Contents Foreword 7 I. VALUES AND REPERES The Ambiguity of Cultural Relativism 11 Guidelines for the Reform of Education in Romania 24 II. REFORM OF EDUCATION The Reform of Education and the Challenges of the Next Century43 Multicultural Education in Romania 66 Remembrance of the Tragedy 75 Changes in the Education for Roma 79 III. UNIVERSITARIA The Universities new Future in Europe 85 Social and Civic Responsibility of Universities 95 University Authonomy in Romania 110 Experiencing Multicultural Organization. The Case        of Babeş-Bolyai University 117 Babes Bolyai University of Cluj (Case Study) 127 Quality Assurance 152 The Babeş-Bolyai University at its Anniversary 167 Conclusion: The Reform of Education in Romania (1997-2000):          A Retrospective 183 Notes 207 Foreword Today education is a pre-condition of the achievements of individuals and communities. Therefore, serious reflection upon education nowadays has a larger impact than ever before. Additionally, the countries in South-Eastern Europe must break the vicious circle in which reforms are postponed because the educational premises, which in turn depend on economic and administrative reforms, are not met. The only way out is to accelerate the reform of education, an imperative action which requires conceptual clarifications, well-elaborated programmes, […]

Citește mai mult

Andrei Marga, Bildung und Modernisierung, Cluj University Press, 2005

Inhalt „1-3” Vorwort   ● I. PHILOSOPHIA Die Typen von Rationalität und die Einheit der Vernunft  ●    9 Vom Relativismus zu den festen Werten  ●    31 Sprache als Machtinstrument  ●    51 Über die Begründungsmodelle der Moral heute  ●    75 Europäische Identitätsbildung in Osteuropa  ●    92 Adorno über Osteuropa der Nachkriegszeit   ● 137 II. HISTORIA Grenzen und Dilemmata der Transformation  ● 155 Über die kulturellen Ressourcen der Demokratisierung (Der Fall Rumänien)  ●  187 Grundvoraussetzungen für eine Reform des Unterrichtswesens im heutigen Rumänien  ● 213 Rumänische ethnische Identifizierung  ●  239 III. UNIVERSITARIA Die rumänisch-deutschen Kulturbeziehungen nach 1989. Die Erfahrung der Babeş-Bolyai-Universität  ●  269 Öffentliche oder private Universitäten?  ●  287 Ein großartiger Ansporn  ●  295 Erweiterung der deutschen kulturellen Präsenz in Rumänien ●  301 Die Mission und die Funktionen der Universität heute  ●  313 Ein großer Schritt voran. Über das österreichische Universitätsgesetz (2002)  ●  355 Kompatibilisierung der Unterrichtsysteme  ●  395 Ein historisches Ereignis  ●  409 IV. PERSONALIA Was habe ich von den Tübinger Professoren gelernt?  ●  419 Modernisierung und deutsche Kultur ●  433 Was lehrt uns heute Herder? ●  439 Nachweise ●●   VORWORT Die Modernisierung ist ein dringendes Problem in Osteuropa, das ohne gründliche und unverzügliche […]

Citește mai mult