Arhive pentru categoria Fragmente

Reforma modernă a educației

Criza educației în România este mai mult decît evidentă. Discuțiile par fără orizont și fără de sfîrșit. Mulți se pronunță asupra educației fără alt suport decît experiența personală. Faptele, aspectul tehnic, cultura instituțională a educației se neglijează de cele mai multe ori. În Europa, educația își caută direcția după aplicarea programelor PISA și Bologna. Preluate de viziuni înguste, cele două programe nu au putut mări competitivitatea educației europene. Economiști reputați vorbesc despre scăderea nivelului acesteia. Cu avantajul experienței, ca rector al Universității “Babeș-Bolyai“ (în perioada 1993-2012), ministru al educației naționale (1997-2001), membru în organisme de decizie internaționale, Andrei Marga se încumetă să taie nodul cu o lucrare documentată, bine înscrisă în coordonatele naționale și internaționale și plină de noutăți. După distanțarea sa de funcții majore în educație, survenită în 2012, profesorul clujean  revine în dezbaterea publică cu o privire în profunzimea situației. Față de alte scrieri pe tema educației, cartea lui Andrei Marga etalează nu doar păreri, ci și întinse cunostințe, nu numai opinii, ci și o conceptie organizată, nu doar optiuni, ci și decizii sau propuneri de decizie. Anii reformei 1997-2001 au constituit, de altfel, singura reformă a educației efectivă și recunoscută internațional, prin care țara noastră a făcut […]

Citește mai mult

O carte eveniment: Profilul Americii clasice

Aflat pe cursul filosofiei proprii, Andrei Marga a vrut să se asigure de temeinicia demersului său explorând culturi de referință ale timpului nostru. Cărțile sale privind Europa, creștinismul și iudaismul, China sunt edificatoare și cunoscute în țară și în afara ei. Acum, Editura Academiei Române pune în circulație volumul lui Andrei Marga Reconstrucția pragmatică a filosofiei. Profilul Americii clasice (2016, 328 pagini), care examinează filosofia americană clasică și repercusiunile ei actuale. Este o carte eveniment, una dintre cele mai extinse cercetări consacrate Americii în cultura română și cea mai amplă lucrare consacrată filosofiei americane. Publicăm mai jos, spre informare, coperta ediției și Cuvântul înainte al autorului. Reporter Cuvânt înainte “Personalități interesate să cunoască sistematic ceea ce se petrece în civilizația, științele și filosofia din Statele Unite ale Americii au fost numeroase și în cultura română. Îi amintesc, în primul rand, pe Virgil Bărbat, Eugeniu Sperantia, Petru Comarnescu și Nicolae Mărgineanu. Rareori s-au întrunit, însă, condițiile pentru o cercetare cuprinzătoare întreprinsă din aceste locuri. Volumul de față este rezultatul une astfel de cercetări a filosofiei pragmatismului american. Ea a pornit dintr-un interes deșteptat de contactul cu “Școala de la Frankfurt” în faza reprezentată de Jürgen Habermas. Cel mai profilat filosof de […]

Citește mai mult

Europa și evreii

În tentativa de a elabora o filosofie bazată pe cunoașterea culturilor ce imprimă direcții în lumea de azi, Andrei Marga dă acum – după volumele sale consacrate unificării Europei, profilului Americii clasice și Chinei confucianiste – o carte întitulată Emancipare, asimilare, disimilare (Editura Hasefer, București, 2016, 440 pagini), consacrată evoluției evreilor europeni în societatea modernă. Emanciparea adusă de Iluminism, asimilarea practicată în spațiul francez și german al timpului, disimilarea propusă de Theodor Herzl și restabilirea statului evreilor din 1948, ca și dezvoltarea impresionantă a Israelului sînt momentele istorice ce jalonează analiza. Cartea lui Andrei Marga este răspunsul informat și sistematic al unui intelectual român de orientare democratică într-o temă cu implicații de rară bogăție în contextul internațional. Publicăm, în continuare, coperta și fragmente din Introducerea autorului la volum.(Reporter) „Este o veche înțelepciune aceea că atunci cînd democrația este o aspirație și constituie ceva mai mult decît un cadru instituțional, anume, o formă de viață, interacțiunile dintre oameni decurg fără a pune în discuție identitatea lor etnică sau de altă natură. Identitățile își au loc în viață fără să devină temă în avanscena dezbaterii publice. Cînd, însă, în comunități, locale, naționale sau mai largi, discuțiile pleacă nu de la cadrul efectiv […]

Citește mai mult

Construcție filosofică: pragmatismul reflexiv

Mulți autori au idei, împărtășesc teorii, dar puțini se încumetă să-și elaboreze sistematic ideile. Sînt mulți continuatori, se face multă exegeză, dar mai rar construcție filosofică. Cu ani în urmă Andrei Marga a dat volumul Întoarcerea la sens. Filosofia pragmatismului reflexiv (Tribuna, Cluj-Napoca, 2014). Cu noul său volum Pragmatismul reflexiv. Încercare de construcție filosofică (Editura Compania, București, 2016, 354 pagini), Andrei Marga se ridică desupra frământărilor curente și încearcă să formuleze o construcție filosofică care să treacă cele două examene – al rigorii teoretice și al relevanței practice. El dă o scriere de filosofie sistematică dintre cele ce se așteaptă de la filosofi. Publicăm, spre informare, coperta ediției și un fragment din introducerea volumului. Editura „ Nimeni nu filosofează fără un domeniu de decolare. Formația sociologică, fie ea și secundară, a fost importantă. La mine, chestiunile vieții în societate, nu doar viața în raport cu absolutul sau viața ca toarcere a firului interiorității, au contat hotărâtor. M-am interesat de sociologie și am tras concluzii din evoluția ei. Rămân printre adepții sociologiei ca teorie a societății – concepere a disciplinei care s-a degradat, la noi, într-o descriere mai mult statistică a comportamentului electoral…. În tradiția care s-a profilat la Cluj, s-au […]

Citește mai mult

Sincronizarea culturii române 

După cartea Cultură, democraţie, modernizare (Editura ICR, Bucureşti, 2012), publicată pentru a face cunoscute orientările Institutului Cultural Român, tipăresc în volumul de faţă intervenţiile ulterioare pe care le-am făcut în calitate de preşedinte al Institutului Cultural Român. O fac din respect pentru cei care urmăresc activitatea acestei instituţii publice. De aceea, reiau câteva texte programatice din cartea amintită, la care adaug intervenţiile ce au urmat. O fac, de asemenea, pentru a risipi falsurile, zvonurile şi confuziile semănate de campaniile îndârjite de denigrare ce au venit dintr-o primitivă înţelegere a opiniei şi a politicii, care s-a instalat din păcate, în ultimul deceniu, în viaţa publică a României şi printre intelectuali. În viaţa publică, se minte mult, de la nivele înalte ale puterii, încât s-a subţiat speranţa că se mai poate stabili univoc adevărul, pe lângă faptul că puţini mai fac efortul. Într-o administraţie naţională intri cu asigurări privind direcţia de acţiune coordonată a celor implicaţi. Eram la Jerusalim la data nominalizării la Externe şi, respectiv, la München, când am fost numit la ICR şi mi-am luat de fiecare dată în serios ceea ce era atunci obiectivul – o normalizare a situaţiei din România, reconstrucţia ţării printr-un nou fel de a face […]

Citește mai mult

Relativismul – temă stringentă

  Volumul de faţă (Relativismul și consecinețe sale, Ratio et Revelatio, Oradea, 2014) se înscrie în programul meu filosofic de articulare a unei viziuni de natura pragmatismului critic. Această viziune ocupă mai multe dintre volumele pe care le-am publicat. Ea a debutat în Cunoaştere şi sens. Perspective critice asupra pozitivismului (1984) şi a continuat să fie prezentată în Raţionalitate, comunicare, argumentare (1990), Metodologie şi argumentare filosofică (1992), Filosofia unificării europene (1997), Reconstrucţia pragmatică a filosofiei (1998), fiind susţinută de exegeze istorico-filosofice, precum Acţiune şi raţiune în concepţia lui Jürgen Habermas (1985), Introducere în filosofia contemporană (1988), de investigaţii ale realităţilor trăite de azi, reunite în volume ca Explorări în actualitate (1992), Philosophy in the Eastern Transition (1995), şi de traduceri din filosofia germană şi americană. Programul meu filosofic continuă în volume ce aşteaptă încheierea, pe care le-am consacrat problemei sensului, reabilitării pragmatismului şi explicitării detaliate a opţiunilor pragmatismului critic. Problema care m-a absorbit în volumul de faţă a fost aceea de a elabora o replică şi o alternativă la relativism, capabilă să ţină piept argumentelor acestuia. Deoarece în universităţile şi institutele de cercetare americane s-a desfăşurat cea mai amplă şi mai profundă controversă a relativismului, Statele Unite ale Americii au […]

Citește mai mult

Metanarativii actuali

( Prefață la volumul Andrei Marga, Metanarativii actiali. Modernizare, dezvoltare, globalizare, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2015, 352p.         In dezbaterea publică și în limbajul științelor și al criticii de artă se amestecă adesea termeni nelămuriți. Este cazul celor mai generali termeni: dezvoltarea, modernizarea, globalizarea. Acești termeni funcționează drept cadru al tematizărilor și, în multe situații, ca obiective asumate în societățile de astăzi. Ei sînt efectiv metanarativii actuali – luînd noțiunea în accepțiunea consacrată de Jean Francois Lyotard (din La condition postmoderne, 1979), ca relatare (recit) metadiscursivă și cuprinzătoare, cu caracter legitimator de cunoaștere și acțiuni, ce poate conferi epocilor, sau cel puțin perioadelor dinăuntrul acestora, signatura proprie ( precum „pacea universală” în epoca iluminismului, „dezvoltarea bogăției”, „emanciparea omului”, „societatea de consum” în perioade diferite ale epocii moderne). Cunoscutul postmodernist susținea că epoca metanarativilor a apus. Nu este nevoie să insistăm asupra observației că metanarativii s-au schimbat, dar nu au încetat să funcționeze. În volume anterioare am elucidat modernizarea (vezi Andrei Marga, Raționalitate, comunicare, argumentare, Dacia, Cluj-Napoca, 1991) și globalizarea (vezi Andrei Marga, Religia în era globalizării, Editura Academiei Române, București, 2012). Cei doi termeni nu numai că formează cadrul tematizărilor din diferite domenii, dar intervin oarecum inevitabil […]

Citește mai mult

Guvernanță sau guvernare?

(Prefață la volumul Andrei Marga, Guvernanță și guvernare. Un viraj al democrației?, Editura Compania, București, 2014, 220 p.) Ne desfășurăm viața în legătură cu firme ce sînt filiale și cu instituții publice subordonate.  Societățile în care trăim presupun autonomia sistemelor (tehnologic, economic, social,  politic, administrativ, cultural) și a valorilor corespunzătoare. Țările noastre acoperă, cu mulțimea comunităților locale ce le compun, un anumit teritoriu. Ne aflăm, cel puțin în Europa, într-o uniune de state ce împărtășesc scopuri comune. Lumea  timpului nostru are actori nenumărați, încît probabilitatea ca unul să îi poată controla pe toți este mică. Peste toate acestea, felul în care se conduc entitățile puternic diferențiate lăuntric și, în general, forma conducerii unităților în condiții de complexitate crescută au devenit astăzi întrebări de importanță crucială. Ne aflăm în democrații de masă (în care fiecare cetățean are drept de vot, iar votul unuia este egal cu al altuia) și, mai mult, în epoca în care s-a încheiat al treilea val al democratizării postbelice (după Germania și Italia, care au fost primul val,  au urmat Grecia, Spania, Portugalia, apoi țările Europei Centrale și Răsăritene) și se așteaptă valul următor (democratizarea în regiuni ale lumii care nu au cunoscut decît autoritarismul, precum Africa […]

Citește mai mult

Datoria unui Rector

(Prefața la volumul Andrei Marga, După cincisprezece ani 1993-2004 și 2008-2012. Fifteen Years After 1993-2004 and 2008-2012, Presa Universitară Clujeană, 2011, 234 p.) În 2004, când încheiam trei mandate de Rector al celei mai importante Universităţi din Transilvania, Universitatea Babeş-Bolyai, am publicat volumul Andrei Marga, După unsprezece ani (1993-2004), în ediţie bilingvă (română şi engleză), ca raport final, destinat să dea seama de ceea ce am făcut, împreună cu numeroşi colegi foarte preţuiţi pentru competenţa, viziunea şi dăruirea lor. Am resimţit această raportare ca datorie faţă de comunitatea universităţii, faţă de cetăţenii ţării şi faţă de lume: datoria de a arăta ce ai făcut cu fiecare mandat. În 2008 am fost ales pentru un nou mandat de Rector şi am căutat să măresc viteza schimbărilor şi să adecvez mai limpede instituţia la exigenţele timpului. Acest timp a fost, însă, în România, plin de dificultăţi datorate proastei calităţi a administraţiei ţării şi cu multe impedimente. Datoria de a raporta ceea ce s-a făcut nu a scăzut, totuşi, ca urmare a dificultăţilor. De aceea, public acum acest raport sub titlul După cincisprezece ani (1993-2004 şi 2008-2012).Îmi dau seama de răspunderea ce apasă pe umerii celui  mai îndelungat rectorat din istoria Transilvaniei (care […]

Citește mai mult

Cotitura culturală. Consecințe filosofice ale tranziției

(Prefață la Andrei Marga, Cotitura culturală. Consecințe filosofice ale tranziției. Die kulturelle Wende. Philosophische Konsequenzen der Transformation, Cluj University Press, 2005, 618 p) În Politische Philosophie heute. Eine Einführung (1990), Will Kymlicka a distins între marile teme ale filosofiei politice moderne (puterea, suveranitatea şi dreptul), ce au dominat scena cu un sfert de secol în urmă şi au inclus raportarea la  personalităţi ale domeniului, şi temele recente ale filosofiei politice: “în timpul din urmă idealurile dreptăţii, libertăţii şi comunităţii au intrat în avanscenă, iar instituţiile şi programele politice se evaluează în lumina lor“1. Cunoscutul filosof canadian a ales să abordeze direcţii din filosofia politică actuală apărute în jurul problematicii “unei societăţi drepte, libere sau bune”: utilitarismul, egalitatea liberală, liberalismul, marxismul, comunitarismul, feminismul. Argumentul său este acela că geografia intelectuală a filosofiei politice de astăzi arată diferit în comparaţie cu cea din anii şaptezeci, cel puţin sub aspectul argumentelor, temelor, dar şi al perspectivelor. “Un rezultat al acestor dezvoltări constă în faptul că tradiţionalele categorii sunt tot mai mult nefolosibile pentru discutarea şi evaluarea teoriilor politice”2.  În favoarea acestei evaluări, Will Kymlicka a invocat faptul că, de pildă, distincţia clasică “dreapta” (cei ce dau prioritate libertăţii) şi ”stânga” (adepţii în primul […]

Citește mai mult

Anii reformei educației în România (1997-2000)

(Prefață la volumul Andrei Marga, Anii reformei. 1997-2000, EFES, Cluj-Napoca, 2008, 570 p.) Ediţia primă a volumului Anii reformei 1997-2000, tipărită în 2001, s-a epuizat de mult. Lucrarea a luat loc în biblioteci din ţară şi străinătate, dar accesul cititorilor la ea a devenit anevoios. De aceea, unei noi ediţii îi venea rândul. La grăbirea tipăririi ediţiei a doua a Anilor reformei 1997-2000 au contribuit patru raţiuni majore. Odată cu trecerea anilor – plini, din păcate, în ţara noastră, cu decizii diletante şi pornite din argumentări pur subiective (după sofismul: la învăţământ se pricepe oricine, căci fiecare a trecut pe la şcoală!) – reforma comprehensivă angajată în 1997-2000 în educaţie s-a dovedit a fi fundamentul trainic pe care reformele viitorului puteau construi. La o analiză onestă, se poate observa că, practic, nu s-au formulat până astăzi idei viabile de reformă care să nu fi fost conţinute în reforma 1997-2000. Vitalitatea acesteia se explică prin mulţi factori (între care, desigur, calificarea înaltă a echipei foarte largi care a conceput-o şi a pus-o în aplicare), dar, înainte de toate, prin împrejurarea că era reforma realizată de orice ţară civilizată care avea de făcut tranziţia şi compatibilizarea cu sistemele de educaţie performante ale […]

Citește mai mult

Ascensiunea globală a Chinei

  Apariție editorială Andrei Marga, Ascensiunea globală a Chinei, Editura Niculescu, București, 2015, 270 p.   De la lansarea politicii de deschidere, în 1978, de către Deng Xiaoping, China s-a transformat profund. Ea este socotită, pe drept, țara care s-a schimbat cel mai rapid în ultimii patruzeci de ani și țara care, foarte probabil, a schimbat cel mai mult istoria secolului al XXI-lea în lume. Astăzi, China depinde de lume, iar lumea depinde de China, în așa fel că evenimente dintr-un loc (urcări sau coborâri la burse financiare, dezvoltări sau încetiniri în economie, în cultură, în politică) au implicații pe scară largă.      Despre cultura și istoria străveche a Chinei s-a scris mult. Sinologii bucureșteni au contribuit la sprijinirea cunoașterii acestei țări printre cititorii din România. Prin cartea lui Andrei Marga, Ascensiunea globală a Chinei (Editura Niculescu, București, 2015, 270 p.) se circumscrie și se explică – într-o manieră competitivă pe plan internaționa lși într-o abordare economică, filosofică și geopolitică – ridicarea Chinei la rangul unei supraputeri economice, cu pondere crescândă în politica internațională. Cartea lămurește, pe baza analizei proprii autorului și prin apel la cele mai recente cercetări, cât de utile au devenit, pentru politica externă a țărilor […]

Citește mai mult

Formarea unei filosofii: „pragmatismul reflexiv”

De la cei dedicați filosofiei cititorii se așteaptă nu numai să comenteze ideile celor din trecut sau prezent, ci și să prezinte propria concepție despre viață, societate, lume. Chiar dacă așa au stat lucrurile, cei mai mulți dintre cei care funcționează în catedre de filosofie se opresc la ceea ce s-a numit „valorificarea moștenirii culturale” sau la exegeză. Andrei Marga a făcut multă exegeză, cu rezultate ce se cunosc parcurgând cărțile sale ( Introducere în filosofia contemporană, 2014, Filosofia critică a „Școlii de la Frankfurt”, 2014, Filosofia lui Habermas, 2006; Reconstrucția pragmatică a filosofiei, 1998 etc.). El dispune de cultura și de determinarea de a prezenta cititorilor sistematizarea sa filosofică, pe care o pune sub denumirea de „pragmatism reflexiv”. Este una dintre foarte puținele conceptualizări filosofice din cultura noastră în deceniilor recente. Fapt demn de remarcat, Andrei Marga redeschide de fapt o preocupare și o direcție în cadrul culturii din țara noastră. Această prezentare ocupă deja mai multe volume, primul fiind pus în circulație de curând. Este vorba de volumul Andrei Marga, Întoarcerea la sens.Filosofia pragmatismului reflexiv (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2015, 294p.). Redăm coperta volumului și Introducerea autorului. REDACTOR             „Când am publicat scrierea primei […]

Citește mai mult

Spre universitatea veritabilă

Foarte probabil, Andrei Marga a dat, în cultura română, cea mai amplă analiză a învățămîntului universitar și a politicii educaționale. Volumele sale Anii reformei.1997-2000 (2002),  University Reform Today (2005), Bildung und Modernisierung (2005), Challenges, Values, Vision. The University of the 21st Century (2011) sunt mărturie. În săptămânile în curs, cunoscutul profesor începe să fie prezent în librării cu incitantul volum Universitatea veritabilă (Editura Academiei Române, București, 2015, 240p.), care abordează o problemă românească și europenană ce tinde să de acutizeze: cum putem organiza universitatea demnă de acest nume? Prezentăm, în continuare, coperta volumului și introducerea autorului.                                            „Importanța  culturii și, în particular, a formării specialiștilor nu contenește să crească în societatea modernă tîrzie. Universitatea este instituția formării  vîrfurilor profesionale și instituție de vîrf a formării. De aceea, ea solicită și merită o analiză aparte printre instituțiile ce decid formele de viață ale oamenilor de astăzi. Titlul cărții de față – universitatea veritabilă (ce este echivalent în limba română cu universitatea adevărată) – nu este nou. Este de fapt termenul pus în circulație de Magna Charta Universitatum, cunoscutul document al organizațiilor […]

Citește mai mult

Ascensiunea globală a Chinei

  Ascensiunea globală a Chinei Apariție editorială Andrei Marga, Ascensiunea globală a Chinei, Editura Niculescu, București, 2015, 270 p.   De la lansarea politicii de deschidere, în 1978, de către Deng Xiaoping, China s-a transformat profund. Ea este socotită, pe drept, țara care s-a schimbat cel mai rapid în ultimii patruzeci de ani și țara care, foarte probabil, a schimbat cel mai mult istoria secolului al XXI-lea în lume. Astăzi, China depinde de lume, iar lumea depinde de China, în așa fel că evenimente dintr-un loc (urcări sau coborâri la burse financiare, dezvoltări sau încetiniri în economie, în cultură, în politică) au implicații pe scară largă.  Despre cultura și istoria străveche a Chinei s-a scris mult. Sinologii bucureșteni au contribuit la sprijinirea cunoașterii acestei țări printre cititorii din România. Prin cartea lui Andrei Marga, Ascensiunea globală a Chinei (Editura Niculescu, București, 2015, 270 p.) se circumscrie și se explică – într-o manieră competitivă pe plan internaționa lși într-o abordare economică, filosofică și geopolitică – ridicarea Chinei la rangul unei supraputeri economice, cu pondere crescândă în politica internațională. Cartea lămurește, pe baza analizei proprii autorului și prin apel la cele mai recente cercetări, cât de utile au devenit, pentru politica externă […]

Citește mai mult

Ascensiunea globală a Chinei

Pentru europeni, chinezii – cel mai vechi popor dintre cele care au profil în zilele noastre – au fost mereu o prezenţă. Multă vreme vagă, uneori greu penetrabilă, alteori impresionantă, mai tîrziu atrăgătoare, acum cu multe necunoscute – o prezenţă însă sigură. De la relatările evului mediu târziu şi apoi ale erei moderne, până la abundentele referinţe de astăzi, China a fost percepută continuu ca altceva, impunător, căruia trebuie  să i se acorde atenție. China se află de patru decenii în cursul unei ascensiuni fără precedent pe scenele lumii, după autoizolarea impusă de „revoluţia culturală”, din faza târzie a epocii lui Mao Tzedong. Indrăznețele politici lansate în 1978 sub îndrumarea lui Deng Xiaoping şi urmate până astăzi au asigurat dinamica ridicată și necontenită tehnologiei, economiei, societății şi culturii țării, care plasează China între primii actori ai lumii. De aceea, am resimțit ca avantaj pentru Universitatea Babeş-Bolyai aprobarea, de către Hanban (Beijing), renumita fundație ce coordonează activitatea institutelor „Confucius” de pe glob, a solicitării pe care am adresat-o, începînd din 2007, de a înfiinţa un Confucius Institute la Cluj-Napoca. Prin conlucrarea fructuoasă cu Ambasada chineză de la Bucureşti și în urma discuţiilor pe care le-am avut la Hangzhou (China) cu prestigiosul […]

Citește mai mult

Experiența construcției universitare

Unele personalități își întocmesc lista acțiunilor pe care le-au întreprins în roluri publice, altele își scriu  memoriile. Cu noua sa carte, Anii inovării. Reforma universității clujene 1993-2012 (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2014, 274 pagini), Andrei Marga a pășit pe altă cale – cea a unei reflecții sistematice cu privire la inovațiile aduse în cursul celui mai lung rectorat din istoria universitară din Transilvania. Ales rector în patru mandate, Andrei Marga se confesează, dar o face documentat și, cum spune textual, spre a suscita interesul pentru noi reforme. Premisa generală a cărții sale este că în ultimul deceniu în România reformele veritabile au fost părăsite în favoarea unor schimbări mai mult circumstanțiale, dictate de interese înguste, și că lipsa reformelor este sursă de crize  suplimentare. Pentru a veni din nou în sprijinul reformelor, autorul cărții Anii inovării… evocă înnoirile care l-au implicat și reperele de decizie pe care le-a folosit. Cartea lui Andrei Marga este o reflecție de interes major asupra universității ca instituție. Ea pleacă de la considerentul că ceea ce fac sau nu fac universitățile intră în viața oamenilor de astăzi nu numai pe canalul clasic al intrucției, ci și pe acela al proiectelor de organizare și de raționalizare autorizate […]

Citește mai mult

O carte despre școala de la Frankfurt

După monumentalul volum Introducere în filosofia contemporană (Editura Compania, București, 2014, 656 pagini) și ampla sinteză Religia în era globalizării (Editura Academiei Române, București, 2014, 262 pagini),  Andrei Marga  este prezent în librării cu o altă scriere din cîmpul gîndirii contemporane, monografia Filosofia critică a „școlii de la Frankfurt” (Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 378 pagini). Profesorul clujean se profilează astfel ca autor de prim plan al istoriografiei filosofiei contemporane. Filosofia critică a „școlii de la Frankfurt” este de mult în istoriile filosofiei secolului al XX-lea și ale secolului actual, iar conceptele și teoremele ei se studiază asiduu în universitățile și institutele de referință de pe glob. Nu există școală de filosofie, sociologie, istorie, psihologie, comunicare, lingvistică, demnă de acest nume, care să nu se raporteze la scrierile semnate de Horkheimer, Adorno, Marcuse, Benjamin, Fromm, Habermas. A cunoaște aceste scrieri este mult peste nivelul oricărui  snobism – anume o preocupare profitabilă sub aspect cognitiv, fără de care mari fragmente și corelații hotărîtoare ale realității rămîn ascunse. Cunoașterea cercetărilor „școlii de la Frankfurt” este, pe de altă parte, un bun indicator al gradului de rafinare a interogațiilor dintr-o cultură filosofică, artistică sau pur și simplu civică. Scrierile „școlii de la Frankfurt” se […]

Citește mai mult